- mrániţã
- s. f., g.-d. art. mrániţei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
mraniţă — MRÁNIŢĂ s.f. Îngrăşământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse. – Din sl. *smradŭnica. Trimis de ana zecheru, 31.05.2004. Sursa: DEX 98 MRÁNIŢĂ s. (reg.) mrăniţău.… … Dicționar Român
mrăniţos — MRĂNIŢÓS, OÁSĂ, mrăniţoşi, oase, adj. (Despre pământ) Peste care s a împrăştiat mraniţă; îngrăşat cu mraniţă. – Mraniţă + suf. os. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 mrăniţós adj. m., pl. mrăniţóşi; f. sg. mrăniţoásă … Dicționar Român
ghiveci — GHIVÉCI, (1) ghivece, (2) ghiveciuri, s.n. 1. Vas de pământ ars, de material plastic etc., de formă tronconică, folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. ♢ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ, nisip, mraniţă, îngrăşăminte chimice etc., în… … Dicționar Român
mrăniţău — s. v. mraniţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român